Romanul a ap㲵t anul 1930. Despre elaborarea romanului, autorul u?i spune c㺠“A fost o ardere continu㬠 mistuitoare, care r⮤urile se chemau unele pe altele, f㲣 nici un fel de r㧡z, sfⲺit㠤up㠬uni ?i luni de trud㠡 condeiului, odat㠣u c㤥rea ultimelor frunze b㬴oacele ploilor de toamn㬠l㳢ndu-l pe autor bolnav pat pentru mult㠶reme”.
Criticul G. C㬩nescu, eleg⮤ cel mai profund noutatea romanului caracterizeaz㠤rept “… o proz㠳uperioar㦣8221;.
St㲩 de con?tiin?te de r㺢oi ?i personaje de front, abia schi? Ciclul mor?nt reluate, dimensiuni mai ample, romanul Ultima noapte de dragoste, ⩡ noapte de r㺢oi, care g㳩m precizarea c㺠“drama r㺢oiului nu e numai amenin?ontinu㠡 mor?celul ?i foamea, cⴠ aceast㠰ermanent㠶erificare sufleteasc㬠acest continuu conflict al eului t㵬 care cunoa?te astfel ceea ce cuno?tea r-un anumit fel.” ީn⮤ s㠡jung㠬a maximum de veridicitate ?i autenticitate, C. Petrescu sondeaz㠳istematic straturile profunde ale con?tiin?primarea adev㲵lui, fie el cⴠde crud, devine o norm㠭oral㠦undamental㮼br> Romanul este alc㴵it din dou㠣㲾i aparent distincte. Prima carte cuprinde monografia analitic㠡 sentimentului geloziei, ca element psihic dominant via?eteasc㠡 lui ?tefan Gheorghidiu. Nu este o analiz㠤e psihologie general㬠ci analiza sentimentului tr㩴 de personaj condi?e, cele ale unei societ㾩 cuprinse de febra afacerilor prilejuite de preg㴩rea intr㲩i r㺢oi ?i de participarea la r㺢oi. A doua carte este propriu-zis jurnalul de campanie al autorului rumutat eroului din roman. Integrarea acestui jurnal roman i-a schimbat caracterul de not㲩 zilnice, documentare, iar arta scriitorului i-a dat autenticitatea unei experien? dramatice, care eroul a dob⮤it elesurile profunde ale vie?solu?uste ale chinurilor din con?tiin? st㰢nit㠤e gelozie.
Cele dou㠣㲾i se in㠮ntr-o unitate de compozi? larg㠶iziune structural㻠ele sunt dou㠰㲾i care se al㴵r㠍 cronologic, sudura lor nu este o juxtapunere, ci o sudur㠍 organic㠮n care problema primei p㲾i se rezolv㠰rin experien?a doua carte, ca un triumf moral al personajului principal.
Aceast㠵nitate compozi? o relev㠺i titlul romanului, care subliniaz㠣㠵ltima noapte de dragoste este ?i ⩡ noapte de r㺢oi. E noaptea punctului de sudur㠣are unific㠍 consubstan?le dou㠰㲾i.
A?adar structura romanului distingem dou㠮ervuri fundamentale: una social㠺i una psihologic㠺i ele apar? celor dou㠰lanuri: unul subiectiv care vizeaz㠤escrierea monografic㠡 unei iubiri, toate fazele ei, de genez㬠de stabilizare ?i de acord al afectului cu spiritul la cote superioare ?i de declin, ?i un plan obiectiv care vizeaz㠍 fundamentul pe care se desf㺯ar㠯 lume, un reg univers care se consum㠥xperien?e dou㠰lanuri se dezvolt㠍 paralel ?i uneori se ?i interfereaz㮼br> ή planul subiectiv ca ?i la Proust, memoria reie ⭰l㲩 trecute, dar la Camil Petrescu con?tiin? selec?㠡cele fapte care vor contribui la dezv㬵irea adev㲵lui. Retr㩲ea explic㠺i sistematizeaz㠦apte care vor conduce la op?final㮠Eroul principal, ?tefan Gheorghidiu, se aseam㮣 cu eroii lui Stendhal, pentru c㠺i acesta estra personajele cu energie, virilitate ?i loialitate.
ή con?tiin?e deruleaz㬠r-o rememorare dramatic㬠 via?interioar㬠supus㠵nei autoanalize, pentru a discerne adev㲵l iubirii lui. E o iubire pur㬠ideal㠺i absolut㠣are este p㴡t㠤e infidelitatea so?le Ela?
?tefan Gheorghidiu se c㳣torise cu Ela din dragoste, - el student la Filozofie, ea student㠬a Litere - o dragoste care aducea via?de student s㲡c unica bog㾩e spiritual㠍 pe care o n㺵ia. Dar o mo?tenire nea?teptat㬠l㳡t㠬ui de Tache Gheorghidiu, unchiul s㵠foarte bogat, transform㠍 via?as㠮n lumea marii burghezii, Ela se adapteaz㠬a morala acesteia. Noua sa condi?ial㠯 conduce la mondenitate ?i cochet㲩e erotic㮠Dragostea pentru so? cade conformism conjugal, folosit cu iscusin?㠳e apere. ή psihologia lui ?tefan Gheorghidiu explodeaz㠍 gelozia; sentimentul devine exclusiv dominant ?i-l tortureaz㮠 De la nevoia de dragoste absolut㠬a gelozia chinuitoare - iat㠰rocesul sufletesc al lui Gheorghidiu.
Analiza psihologic㬠pe care o urm㲥?te autorul, atinge profunzimi neexplorate ?i ea poart㠡mprenta autenticit㾩i, pentru c㠥ste o introspec?u?personajului.
De fapt, gelozia lui ?tefan Gheorghidiu apare ca o alt㠦a? fond fireasc㬠a intensit㾩i sentimentului s㵠de dragoste, a setei sale dup㠤ragostea absolut㮼br> Interesant pentru analiza sentimentului este episodul excursiei la Odobe?ti, organizat de Ani?oara, care avea mania excursiilor “band㦣8221;. Femeia de lume, Ela, face a?a fel ⴠs㭬 aib㠡l㴵ri ma?in㠰e G., “dansatorul abia cunoscut cu dou㠳㰴㭢ni inte”. G⮤urile lui Gheorghidiu devin amare, ?i sufletul lui epe s㠦iarb㠮n㢵?it. Excursia astfel devine o tortur㠰entru Gheorghidiu. Fiecare gest al so?le lua propor?cataclism al geloziei con?tiin?
Desp㲾irea a devenit iminent㬠altfel risca desfiin?ui ca personalitate. A fost o desp㲾ire chinuitoare, cu c㵴㲩 elungi, cu momente de nep㳣ri par?cu inten? 㣡re, cu hot㲢ri rerupte, cu arunc㲩 orbe?ti mocirle instinctuale pentru a se r㺢una. Noua lui experien? nu-i scoate din suflet totu?i dragostea pentru Ela; ea devenise parte component㬠din fiin? έp㣡rea a fost “o be?dureri amare, transformat㠮n bucurii tari, cum se schimb㠤rojdiile z㣣torilor alcool. Totul, trecutul ap㲥a acum clar, mai ales dup㠮oi explica?i ales dup㠍 fericirea ei, acum nest㰢nit㦣8221;.
Dar “fericirea” e scurt㺠concentrat la D⭢ovicioara, Gheorghidiu ?i-aduce so?C⭰ulung ca s㭩 fie mai aproape. Aici tr㩥?te 㠦#8220;ultima noapte de dragoste” zvⲣolindu-se din nou apele tulburi, ale geloziei. ήcepe 㠦#8220;⩡ noapte de r㺢oi”. C. Petrescu a transpus paginile romanului, r㺢oiul autentic, concret, f㲣 idealizare romantic㠺i f㲣 grotescul naturalist, r㺢oiul crud ?i inutil, blamat de cei care duc efectiv, exploatat de cei care provoac㮠Scenele prezentate sunt de un profund realism ?i ele par a fi notate la fa?lui. St㲩le suflete?ti ce preced prima lupt㠤enot㠯 prospe? r㳣olitoare. Pe front, se retaie ordine contradictorii, tragicul ⬮indu-se cu absurdul; eroismul alterneaz㠣u panica. έpreun㠣u oamenii din plutonul s㵬 ?t. Gheorghidiu, retragerea din Transilvania, trebuie s㠡sigure retragerea batalionului, iar acesta a diviziei. Dar tirul artileriei du?mane r㳴oarn㠰lanul retragerii organizate. Capitolul Ne-a acoperit p㭢ntul lui Dumnezeu egistreaz㠳itua? dramatice, fiind o ilustrare excep?, de lt㠲ealizare artistic㬠a unei psihologii a groazei ?i a panicii. Cu aceast㠥xperien?ic㬠la care se adaug㠡ltele, ulterior, ?t. Gheorghidiu acumuleaz㠯 cunoa?tere exact㠡 r㺢oiului ?i a realit㾩i general, ⴠcon?tiin?se limpeze?te de fr㭢nt㲩le minore care umpluser㠳ufletul de veninul geloziei. ήapoiat acas㠤up㠺ilele de spital, care ?i-a vindecat rana dob⮤it㠮n r㺢oi, ?t. Gheorghidiu este cuprins de o lini?te caracteristic㮠Un bilet anonim dezv㬵ie c㠮evast㭳a eal㠦#8220;cu un individ Grigoriade, care e la cenzur㬠vezi bine”. C⮤ aceasta vine acas㬠 arat㠳crisoarea “z⭢ind”. La protestele ?i explica?i cu “platitudini 㬥cate”, spune cu acela?i z⭢et binevoitor :”- Ascult㬠fat㠤rag㬠ce-ai zice tu dac㠮e-am desp㲾i?”.
A doua zi se mut㠬a hotel ?i-i las㠦#8220;absolut tot ce e cas㬠de la obiecte de pre?㲾i... de la lucruri personale, la amintiri. Adic㠴ot trecutul.”
Cel de-al doilea plan constituie fundalul pe care se desf㺯ar㠤rama lui ?tefan Gheorghidiu, fundal concentrat pe dou㠲ealit㾩: mo?tenirea ?i r㺢oiul. Apoi mo?tenirea genereaz㠣onflictul cu o seam㠤e personaje: mai ⩠cu familia. Apoi la masa de la unchiul Tache, va runta pe b㴲⮵l avar ?i pe Nae Gheorghidiu, r-o scem㠺i decor balzacian, prin descrierea interiorului casei din strada Dionisie: “cas㠶eche, mare cⴠo cazarm㦣8221;. Unchiul Tache este ?i el un personaj balzacian: ursuz, avar, b㴲⮮ Locuia r-o singur㠣amer㬠care-i servea de sufragerie, birou, dormitor. Un alt personaj balzacian, doar schitat, pe care Gheorghidiu reu?e?te s㭬 cunoasc㠴ot datorit㠭o?tenirii, este Vasilescu Lum⮣raru, milionarul analfabet.
O lume de negustori 㾩?eaz㠬ui Gheorghidiu via?e un imens hipodrom, care to?㠬a ⭰lare ?i c⺴ig㠍 la ⭰lare.
Personaj balzacian este ?i Nae Gheorghidiu, og㾩t prin zestre, ahtiat de a face cⴠmai mult㠡vere, un St㮩c㠒a? ajuns stadiul de a fi considerat “unul din cei mai de?tep? ?i mai periculo?i oameni din ?m⮥asc㦣8221;. έprejur㲩le mo?tenirii i-o dezv㬵ie pentru prima dat㠰e Ela r-o alt㠍 lumin㮠Interven?steia i-o releveaz㠶ulgar㮼br> Problema r㺢oiului, a intr㲩i r㺢oi, apare, prima parte a c㲾ii, gura proprietarului, a avocatului, l㴲㴯r ?i demagog. Problema r㺢oiului este dezb㴵t㠮n tren, la Camer㬠ziarele vremii, Discu? tren, ca ?i cele de la Camer㬠reie spiritul lui Caragiale atⴠprin personaje cⴠ ?i prin atmosfer㮼br> ή prima parte a c㲾ii, problema r㺢oiului este dezb㴵t㠍 astfel, ⴠs㠪ustifice psihologic numeroasele motive ?i detalii care vor interveni “jurnalul de front”, cum a fost considerat㠣ea de-a doua parte.
Subiectul romanului analizeaz㠤eci ascu?a c㳮iciei nerealizate, devenit㠣alvar pentru cei doi so?, neput⮤ comunica mod esen?r㩥sc r-un climat de suspiciune, gelozie ?i minciun㮠Este o poveste de dragoste cu accese dramatice de gelozie, interpolat㠮n povestea, tr㩴㠍 aievea, a unui fragment din primul r㺢oi mondial. Tragismul r㺢oiului schimb㠯ptica eroului asupra lumii ?i a sensurilor ei.
Personajele. Eroul principal al romanului este un intelectual preocupat, primul r⮤, numai de probleme de con?tiin? Este un intelectual fin, care ?i-a f㣵t din specula? filozofice mediul fundamental care se mi?c㠣u dexteritate. Faptul acesta d㠯 putere spiritual㠳uperioar㬠pe care o dore?te unic㠺i netulburat㮠Este, propriu-zis, o izolare de via?idant㠡 complica?sociale, o evadare r-o lume care domin㠮umai spiritul filozofic, cu puterea lui de a g⮤i o alt㠯r⮤uial㮠ή aceast㠬ume vrea s-o ridice ?i pe so?pentru a tr㩠o dragoste eliberat㠤e contigentele comune ale vie?iale, o dragoste care s㠦ie numai a lor, numai a lui. Pasiunea lui St. Gheorghidiu izvor㺴e dintr-o metafizic㠡 iubirii pure ?i absolute care spiritualizeaz㠡ctul erotic ?i acesta este ?i izvorul geloziei sale, care fac s㠳e zbat㠮ntre certitudini ?i oieli.
?tefan Gheorghidiu este, cu toate acestea, un lucid. Sub luciditatea con?tiin?e, ca sub o lup㬠sunt examinate ?i faptele Elei, ?i fr㭢nt㲩le din con?tiin?Singurul adev㲠pe care ?tie, este c㠯 iube?te pe Ela; aceast㠍 iubire d㠣o?marul geloziei, de?i neag㠣㠡r fi gelos. C⮤ “certitudinile” sale apropie de adev㲠?i hot㲣?te desp㲾irea, o face totu?i sub rezerva unui oieli; este motivul ce va determina 㣡rea ulterioar㬠dar ?i motivul care, spulber⮤u-se, va pecetlui definitiva desp㲾ire.
?i-a cunoscut ?t. Gheorghidiu so? esen?nit㾩i sale? Desigur. Dar a socotit c㠯 poate aduce sfera unei purit㾩 a iubirii, care s㠮nfr⮧㠯bi?nuitul, comunul, din rela?ociale curente. So?㠡 r㭡s untrul acestor rela?apt⮤u-se perfect.
Pe ?t. Gheorghidiu mo?tenirea 㠮u l-a integrat societatea burghez㠡 timpului s㵬 ca pe so? a r㭡s un neadaptat, un inadaptat superior pentru c㠲evolta lui izvor㺴e din setea de cunoa?tere ?i din credin?u exist㠍 salvare f㲣 curajul adev㲵lui. Este, deci, ?t.Gheorghidiu un ins? Este un ins cadrul societ㾩i burgheze pe care o detest㠺i deasupra c㲥ia se ridic㮠Dar el se desparte de so? ?i implicit de anturajul acesteia - l㳢ndu-i “tot trecutul”. Face acesta cu convingerea c㠮u poate apar? unei asemenea lumi. Moralice?te, eroul nu este un ins. El a ins sentimentul geloziei, care dezumanizeaz㻠i-a nimicit dimensiunile, pe care le socotea “enorme”; a pus r-un raport just fr㭢nt㲩le din con?tiin? fr㭢nt㲩le obiective ale vie?iale, cele din urm㠍 c⮴㲩nd mai greu balan?tiin?tr-un cuv⮴ ?i-a ins trecutul ?i ?i-a salvat astfel personalitatea moral㮼br> Ela, so? Gheorghidiu, nu elege valoarea moral㠡 acestuia. Este o instinctiv㠰entru care dragostea este un joc de societate, condi?rielnice ale bog㾩ei materiale. Nu sensul dragostei so?i o intereseaz㬠fond, ci averea acestuia, ca platform㠰entru cochet㲩a ei erotic㮠 Luxul care tr㩥?te trebuie s㠡ib㠰entru ea un atribut sinequa nou: infidelitatea. ?t. Gheorghidiu dezv㬵ie l㣯mia ?i vulgaritatea ?i i le alimenteaz㠬㳢ndu-i cu m㲩nimie ?i dispre?an, o bun㠰arte din avere. ή gestul lui e o r㺢unare, dar ?i o eliberare moral㮼br> T㮡se- Vasilescu- Lum⮣raru ?i Nae Gheorghidiu sunt personaje prin crearea c㲯ra Camil
Petrescu p㲣se?te problemele de con?tiin?⮢nd planul social. Observa?til㠺i exact㠲elev㠴ablouri demne de o larg㠦resc㠳ocial㮠Lum⮣raru concureaz㠰e Nae Gheorghidiu la cump㲡rea unei fabrici de metalurgie, iar Nae Gheorghidiu. printr-o stratagem㠢ancar㬠anihileaz㠰e Lum⮣raru ?i-l scoate din concuren?lindu-l. Asocia? lor, este o asocia?diteasc㬠pus㠳ub egida “de?tept㣩unii” politice a lui Gheorghidiu. ή cur⮤ devin rechini ai r㺢oiului, f㣢nd afaceri necurate cu du?manul, defavoarea ?Cei doi asocia? tipuri balzaciene, pe care 㠡 utorul nu le dezvolt㠰⮣ la cap㴬 dar le reia romanul Patul lui Procust.
St㲩 de con?tiin?te de r㺢oi ?i personaje de front, abia schi? Ciclul mor?nt reluate, dimensiuni mai ample, romanul Ultima noapte de dragoste, ⩡ noapte de r㺢oi, care g㳩m precizarea c㺠“drama r㺢oiului nu e numai amenin?ontinu㠡 mor?celul ?i foamea, cⴠ aceast㠰ermanent㠶erificare sufleteasc㬠acest continuu conflict al eului t㵬 care cunoa?te astfel ceea ce cuno?tea r-un anumit fel.” ީn⮤ s㠡jung㠬a maximum de veridicitate ?i autenticitate, C. Petrescu sondeaz㠳istematic straturile profunde ale con?tiin?primarea adev㲵lui, fie el cⴠde crud, devine o norm㠭oral㠦undamental㮼br> Romanul este alc㴵it din dou㠣㲾i aparent distincte. Prima carte cuprinde monografia analitic㠡 sentimentului geloziei, ca element psihic dominant via?eteasc㠡 lui ?tefan Gheorghidiu. Nu este o analiz㠤e psihologie general㬠ci analiza sentimentului tr㩴 de personaj condi?e, cele ale unei societ㾩 cuprinse de febra afacerilor prilejuite de preg㴩rea intr㲩i r㺢oi ?i de participarea la r㺢oi. A doua carte este propriu-zis jurnalul de campanie al autorului rumutat eroului din roman. Integrarea acestui jurnal roman i-a schimbat caracterul de not㲩 zilnice, documentare, iar arta scriitorului i-a dat autenticitatea unei experien? dramatice, care eroul a dob⮤it elesurile profunde ale vie?solu?uste ale chinurilor din con?tiin? st㰢nit㠤e gelozie.
Cele dou㠣㲾i se in㠮ntr-o unitate de compozi? larg㠶iziune structural㻠ele sunt dou㠰㲾i care se al㴵r㠍 cronologic, sudura lor nu este o juxtapunere, ci o sudur㠍 organic㠮n care problema primei p㲾i se rezolv㠰rin experien?a doua carte, ca un triumf moral al personajului principal.
Aceast㠵nitate compozi? o relev㠺i titlul romanului, care subliniaz㠣㠵ltima noapte de dragoste este ?i ⩡ noapte de r㺢oi. E noaptea punctului de sudur㠣are unific㠍 consubstan?le dou㠰㲾i.
A?adar structura romanului distingem dou㠮ervuri fundamentale: una social㠺i una psihologic㠺i ele apar? celor dou㠰lanuri: unul subiectiv care vizeaz㠤escrierea monografic㠡 unei iubiri, toate fazele ei, de genez㬠de stabilizare ?i de acord al afectului cu spiritul la cote superioare ?i de declin, ?i un plan obiectiv care vizeaz㠍 fundamentul pe care se desf㺯ar㠯 lume, un reg univers care se consum㠥xperien?e dou㠰lanuri se dezvolt㠍 paralel ?i uneori se ?i interfereaz㮼br> ή planul subiectiv ca ?i la Proust, memoria reie ⭰l㲩 trecute, dar la Camil Petrescu con?tiin? selec?㠡cele fapte care vor contribui la dezv㬵irea adev㲵lui. Retr㩲ea explic㠺i sistematizeaz㠦apte care vor conduce la op?final㮠Eroul principal, ?tefan Gheorghidiu, se aseam㮣 cu eroii lui Stendhal, pentru c㠺i acesta estra personajele cu energie, virilitate ?i loialitate.
ή con?tiin?e deruleaz㬠r-o rememorare dramatic㬠 via?interioar㬠supus㠵nei autoanalize, pentru a discerne adev㲵l iubirii lui. E o iubire pur㬠ideal㠺i absolut㠣are este p㴡t㠤e infidelitatea so?le Ela?
?tefan Gheorghidiu se c㳣torise cu Ela din dragoste, - el student la Filozofie, ea student㠬a Litere - o dragoste care aducea via?de student s㲡c unica bog㾩e spiritual㠍 pe care o n㺵ia. Dar o mo?tenire nea?teptat㬠l㳡t㠬ui de Tache Gheorghidiu, unchiul s㵠foarte bogat, transform㠍 via?as㠮n lumea marii burghezii, Ela se adapteaz㠬a morala acesteia. Noua sa condi?ial㠯 conduce la mondenitate ?i cochet㲩e erotic㮠Dragostea pentru so? cade conformism conjugal, folosit cu iscusin?㠳e apere. ή psihologia lui ?tefan Gheorghidiu explodeaz㠍 gelozia; sentimentul devine exclusiv dominant ?i-l tortureaz㮠 De la nevoia de dragoste absolut㠬a gelozia chinuitoare - iat㠰rocesul sufletesc al lui Gheorghidiu.
Analiza psihologic㬠pe care o urm㲥?te autorul, atinge profunzimi neexplorate ?i ea poart㠡mprenta autenticit㾩i, pentru c㠥ste o introspec?u?personajului.
De fapt, gelozia lui ?tefan Gheorghidiu apare ca o alt㠦a? fond fireasc㬠a intensit㾩i sentimentului s㵠de dragoste, a setei sale dup㠤ragostea absolut㮼br> Interesant pentru analiza sentimentului este episodul excursiei la Odobe?ti, organizat de Ani?oara, care avea mania excursiilor “band㦣8221;. Femeia de lume, Ela, face a?a fel ⴠs㭬 aib㠡l㴵ri ma?in㠰e G., “dansatorul abia cunoscut cu dou㠳㰴㭢ni inte”. G⮤urile lui Gheorghidiu devin amare, ?i sufletul lui epe s㠦iarb㠮n㢵?it. Excursia astfel devine o tortur㠰entru Gheorghidiu. Fiecare gest al so?le lua propor?cataclism al geloziei con?tiin?
Desp㲾irea a devenit iminent㬠altfel risca desfiin?ui ca personalitate. A fost o desp㲾ire chinuitoare, cu c㵴㲩 elungi, cu momente de nep㳣ri par?cu inten? 㣡re, cu hot㲢ri rerupte, cu arunc㲩 orbe?ti mocirle instinctuale pentru a se r㺢una. Noua lui experien? nu-i scoate din suflet totu?i dragostea pentru Ela; ea devenise parte component㬠din fiin? έp㣡rea a fost “o be?dureri amare, transformat㠮n bucurii tari, cum se schimb㠤rojdiile z㣣torilor alcool. Totul, trecutul ap㲥a acum clar, mai ales dup㠮oi explica?i ales dup㠍 fericirea ei, acum nest㰢nit㦣8221;.
Dar “fericirea” e scurt㺠concentrat la D⭢ovicioara, Gheorghidiu ?i-aduce so?C⭰ulung ca s㭩 fie mai aproape. Aici tr㩥?te 㠦#8220;ultima noapte de dragoste” zvⲣolindu-se din nou apele tulburi, ale geloziei. ήcepe 㠦#8220;⩡ noapte de r㺢oi”. C. Petrescu a transpus paginile romanului, r㺢oiul autentic, concret, f㲣 idealizare romantic㠺i f㲣 grotescul naturalist, r㺢oiul crud ?i inutil, blamat de cei care duc efectiv, exploatat de cei care provoac㮠Scenele prezentate sunt de un profund realism ?i ele par a fi notate la fa?lui. St㲩le suflete?ti ce preced prima lupt㠤enot㠯 prospe? r㳣olitoare. Pe front, se retaie ordine contradictorii, tragicul ⬮indu-se cu absurdul; eroismul alterneaz㠣u panica. έpreun㠣u oamenii din plutonul s㵬 ?t. Gheorghidiu, retragerea din Transilvania, trebuie s㠡sigure retragerea batalionului, iar acesta a diviziei. Dar tirul artileriei du?mane r㳴oarn㠰lanul retragerii organizate. Capitolul Ne-a acoperit p㭢ntul lui Dumnezeu egistreaz㠳itua? dramatice, fiind o ilustrare excep?, de lt㠲ealizare artistic㬠a unei psihologii a groazei ?i a panicii. Cu aceast㠥xperien?ic㬠la care se adaug㠡ltele, ulterior, ?t. Gheorghidiu acumuleaz㠯 cunoa?tere exact㠡 r㺢oiului ?i a realit㾩i general, ⴠcon?tiin?se limpeze?te de fr㭢nt㲩le minore care umpluser㠳ufletul de veninul geloziei. ήapoiat acas㠤up㠺ilele de spital, care ?i-a vindecat rana dob⮤it㠮n r㺢oi, ?t. Gheorghidiu este cuprins de o lini?te caracteristic㮠Un bilet anonim dezv㬵ie c㠮evast㭳a eal㠦#8220;cu un individ Grigoriade, care e la cenzur㬠vezi bine”. C⮤ aceasta vine acas㬠 arat㠳crisoarea “z⭢ind”. La protestele ?i explica?i cu “platitudini 㬥cate”, spune cu acela?i z⭢et binevoitor :”- Ascult㬠fat㠤rag㬠ce-ai zice tu dac㠮e-am desp㲾i?”.
A doua zi se mut㠬a hotel ?i-i las㠦#8220;absolut tot ce e cas㬠de la obiecte de pre?㲾i... de la lucruri personale, la amintiri. Adic㠴ot trecutul.”
Cel de-al doilea plan constituie fundalul pe care se desf㺯ar㠤rama lui ?tefan Gheorghidiu, fundal concentrat pe dou㠲ealit㾩: mo?tenirea ?i r㺢oiul. Apoi mo?tenirea genereaz㠣onflictul cu o seam㠤e personaje: mai ⩠cu familia. Apoi la masa de la unchiul Tache, va runta pe b㴲⮵l avar ?i pe Nae Gheorghidiu, r-o scem㠺i decor balzacian, prin descrierea interiorului casei din strada Dionisie: “cas㠶eche, mare cⴠo cazarm㦣8221;. Unchiul Tache este ?i el un personaj balzacian: ursuz, avar, b㴲⮮ Locuia r-o singur㠣amer㬠care-i servea de sufragerie, birou, dormitor. Un alt personaj balzacian, doar schitat, pe care Gheorghidiu reu?e?te s㭬 cunoasc㠴ot datorit㠭o?tenirii, este Vasilescu Lum⮣raru, milionarul analfabet.
O lume de negustori 㾩?eaz㠬ui Gheorghidiu via?e un imens hipodrom, care to?㠬a ⭰lare ?i c⺴ig㠍 la ⭰lare.
Personaj balzacian este ?i Nae Gheorghidiu, og㾩t prin zestre, ahtiat de a face cⴠmai mult㠡vere, un St㮩c㠒a? ajuns stadiul de a fi considerat “unul din cei mai de?tep? ?i mai periculo?i oameni din ?m⮥asc㦣8221;. έprejur㲩le mo?tenirii i-o dezv㬵ie pentru prima dat㠰e Ela r-o alt㠍 lumin㮠Interven?steia i-o releveaz㠶ulgar㮼br> Problema r㺢oiului, a intr㲩i r㺢oi, apare, prima parte a c㲾ii, gura proprietarului, a avocatului, l㴲㴯r ?i demagog. Problema r㺢oiului este dezb㴵t㠮n tren, la Camer㬠ziarele vremii, Discu? tren, ca ?i cele de la Camer㬠reie spiritul lui Caragiale atⴠprin personaje cⴠ ?i prin atmosfer㮼br> ή prima parte a c㲾ii, problema r㺢oiului este dezb㴵t㠍 astfel, ⴠs㠪ustifice psihologic numeroasele motive ?i detalii care vor interveni “jurnalul de front”, cum a fost considerat㠣ea de-a doua parte.
Subiectul romanului analizeaz㠤eci ascu?a c㳮iciei nerealizate, devenit㠣alvar pentru cei doi so?, neput⮤ comunica mod esen?r㩥sc r-un climat de suspiciune, gelozie ?i minciun㮠Este o poveste de dragoste cu accese dramatice de gelozie, interpolat㠮n povestea, tr㩴㠍 aievea, a unui fragment din primul r㺢oi mondial. Tragismul r㺢oiului schimb㠯ptica eroului asupra lumii ?i a sensurilor ei.
Personajele. Eroul principal al romanului este un intelectual preocupat, primul r⮤, numai de probleme de con?tiin? Este un intelectual fin, care ?i-a f㣵t din specula? filozofice mediul fundamental care se mi?c㠣u dexteritate. Faptul acesta d㠯 putere spiritual㠳uperioar㬠pe care o dore?te unic㠺i netulburat㮠Este, propriu-zis, o izolare de via?idant㠡 complica?sociale, o evadare r-o lume care domin㠮umai spiritul filozofic, cu puterea lui de a g⮤i o alt㠯r⮤uial㮠ή aceast㠬ume vrea s-o ridice ?i pe so?pentru a tr㩠o dragoste eliberat㠤e contigentele comune ale vie?iale, o dragoste care s㠦ie numai a lor, numai a lui. Pasiunea lui St. Gheorghidiu izvor㺴e dintr-o metafizic㠡 iubirii pure ?i absolute care spiritualizeaz㠡ctul erotic ?i acesta este ?i izvorul geloziei sale, care fac s㠳e zbat㠮ntre certitudini ?i oieli.
?tefan Gheorghidiu este, cu toate acestea, un lucid. Sub luciditatea con?tiin?e, ca sub o lup㬠sunt examinate ?i faptele Elei, ?i fr㭢nt㲩le din con?tiin?Singurul adev㲠pe care ?tie, este c㠯 iube?te pe Ela; aceast㠍 iubire d㠣o?marul geloziei, de?i neag㠣㠡r fi gelos. C⮤ “certitudinile” sale apropie de adev㲠?i hot㲣?te desp㲾irea, o face totu?i sub rezerva unui oieli; este motivul ce va determina 㣡rea ulterioar㬠dar ?i motivul care, spulber⮤u-se, va pecetlui definitiva desp㲾ire.
?i-a cunoscut ?t. Gheorghidiu so? esen?nit㾩i sale? Desigur. Dar a socotit c㠯 poate aduce sfera unei purit㾩 a iubirii, care s㠮nfr⮧㠯bi?nuitul, comunul, din rela?ociale curente. So?㠡 r㭡s untrul acestor rela?apt⮤u-se perfect.
Pe ?t. Gheorghidiu mo?tenirea 㠮u l-a integrat societatea burghez㠡 timpului s㵬 ca pe so? a r㭡s un neadaptat, un inadaptat superior pentru c㠲evolta lui izvor㺴e din setea de cunoa?tere ?i din credin?u exist㠍 salvare f㲣 curajul adev㲵lui. Este, deci, ?t.Gheorghidiu un ins? Este un ins cadrul societ㾩i burgheze pe care o detest㠺i deasupra c㲥ia se ridic㮠Dar el se desparte de so? ?i implicit de anturajul acesteia - l㳢ndu-i “tot trecutul”. Face acesta cu convingerea c㠮u poate apar? unei asemenea lumi. Moralice?te, eroul nu este un ins. El a ins sentimentul geloziei, care dezumanizeaz㻠i-a nimicit dimensiunile, pe care le socotea “enorme”; a pus r-un raport just fr㭢nt㲩le din con?tiin? fr㭢nt㲩le obiective ale vie?iale, cele din urm㠍 c⮴㲩nd mai greu balan?tiin?tr-un cuv⮴ ?i-a ins trecutul ?i ?i-a salvat astfel personalitatea moral㮼br> Ela, so? Gheorghidiu, nu elege valoarea moral㠡 acestuia. Este o instinctiv㠰entru care dragostea este un joc de societate, condi?rielnice ale bog㾩ei materiale. Nu sensul dragostei so?i o intereseaz㬠fond, ci averea acestuia, ca platform㠰entru cochet㲩a ei erotic㮠 Luxul care tr㩥?te trebuie s㠡ib㠰entru ea un atribut sinequa nou: infidelitatea. ?t. Gheorghidiu dezv㬵ie l㣯mia ?i vulgaritatea ?i i le alimenteaz㠬㳢ndu-i cu m㲩nimie ?i dispre?an, o bun㠰arte din avere. ή gestul lui e o r㺢unare, dar ?i o eliberare moral㮼br> T㮡se- Vasilescu- Lum⮣raru ?i Nae Gheorghidiu sunt personaje prin crearea c㲯ra Camil
Petrescu p㲣se?te problemele de con?tiin?⮢nd planul social. Observa?til㠺i exact㠲elev㠴ablouri demne de o larg㠦resc㠳ocial㮠Lum⮣raru concureaz㠰e Nae Gheorghidiu la cump㲡rea unei fabrici de metalurgie, iar Nae Gheorghidiu. printr-o stratagem㠢ancar㬠anihileaz㠰e Lum⮣raru ?i-l scoate din concuren?lindu-l. Asocia? lor, este o asocia?diteasc㬠pus㠳ub egida “de?tept㣩unii” politice a lui Gheorghidiu. ή cur⮤ devin rechini ai r㺢oiului, f㣢nd afaceri necurate cu du?manul, defavoarea ?Cei doi asocia? tipuri balzaciene, pe care 㠡 utorul nu le dezvolt㠰⮣ la cap㴬 dar le reia romanul Patul lui Procust.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu