Delfinul
Lungimea maxima la mascul 2,10 m si la femela 2,71 m. Rostrul lung (10-20 cm); cu 44-60 dinti pe fiecare jumatate de maxilar, situati la distante egale, separati prin scurte intervale, ⴠcei superiori se uca cu cei inferiori. Sunt alungiti, conici, foarte ascutiti; cei de la mijloc mai lungi. Spatele sur-negricios cu reflexe verzui, cu laturile cenusii; abdomenul albicios. Pigmentatia foarte unecata a partii dorsale are o limita laterala forma literei "V" foarte deschis; o banda pigmentata, mai mult sau mai putin unecata, uneste maxilarul inferior cu insertia tatoarelor pectorale. Rasp⮤it toate marile din emisfera nordica, traind cete mari. ή Marea Neagra comuna ssp. D. d ponticus.
Specie nectonica, se hraneste predominant cu pesti pelagici (hamsie, sprot, etc.), urmarind cⲤurile acestora. Mai consuma crustacei si cefalopode. Se apropie de coasta mai ales vara, august. έperecherea toamna. Dupa 10 luni, femela naste 1 (rar 2) pui, pe care rijeste cu atentie. Dupa 10 ani, puii sunt apti de reproducere.
Lungimea 2,25 (3) m. Rostrul de lungime medie (cca 8 cm); cu 18-22 dinti pe fiecare jumatate de maxilar. Spatele si laturile corpului negre intens. Abdomenul cu o zona mai deschisa, la mascul cenusie-alburie, la femela alba curat. Trecerea de la culoarea unecata a partii dorsale catre cea luminoasa a partii ventrale este progresiva, fara o limitare neta. Deasupra ochilor cu o pata rotunda, cenusie.
Rasp⮤it din Oceanul hetat de Nord p⮡ Mediterana; nord urca si pe gura fluviilor. Specie nectonica, predominant bentofaga, care se apropie de tarm mai ales primavara. Formeaza cete mici de 6-8 indivizi; ata cu mare viteza, urmarind navele. La apropierea furtunii sau perioada erecherii se arunca si face tumbe la suprafata apei. Femela naste 1-2 pui. aiesc circa 30 ani. Formeaza un grup de mamifere euteriene, adaptate complet la viata acvatica. Ele nu ies niciodata pe uscat si nu sunt stare sa se deplaseze r-un alt mediu decⴠcel acvatic. Au corpul pisciform, hidrodinamic, iar re cap si trunchi nu se observa un gⴠ diferentiat. Tegumentul este lipsit de par, cu exceptia unor portiuni ale capului si la subsuara membrelor, unde mai apar cⴥva fire de par. ή pielea lor nu exista nici glande sudoripare, nici sebacee, ci numai doua glande mamare, regiunea inghinala. Sub pielea golasa se afla un strat de grasime care serveste ca organ termoizolator si acelasi timp scade greutatea specifica a animalului.
Rasp⮤it din Oceanul hetat de Nord p⮡ Mediterana; nord urca si pe gura fluviilor. Specie nectonica, predominant bentofaga, care se apropie de tarm mai ales primavara. Formeaza cete mici de 6-8 indivizi; ata cu mare viteza, urmarind navele. La apropierea furtunii sau perioada erecherii se arunca si face tumbe la suprafata apei. Femela naste 1-2 pui. aiesc circa 30 ani. Formeaza un grup de mamifere euteriene, adaptate complet la viata acvatica. Ele nu ies niciodata pe uscat si nu sunt stare sa se deplaseze r-un alt mediu decⴠcel acvatic. Au corpul pisciform, hidrodinamic, iar re cap si trunchi nu se observa un gⴠ diferentiat. Tegumentul este lipsit de par, cu exceptia unor portiuni ale capului si la subsuara membrelor, unde mai apar cⴥva fire de par. ή pielea lor nu exista nici glande sudoripare, nici sebacee, ci numai doua glande mamare, regiunea inghinala. Sub pielea golasa se afla un strat de grasime care serveste ca organ termoizolator si acelasi timp scade greutatea specifica a animalului.
Membrele anterioare sunt transformate lopeti tatoare, relativ scurte si late, iar cele posterioare sunt reduse sau lipsesc. Coada musculoasa, lipsita de schelet, este mult latita dorso-ventral, form⮤ o puternica tatoare orizontala, bilobata.
Capul foarte mare (1/3 din lungimea totala a corpului) prezinta urechi lipsite de pavilioane, iar narile sunt plasate pe crestetul capului.
Capul foarte mare (1/3 din lungimea totala a corpului) prezinta urechi lipsite de pavilioane, iar narile sunt plasate pe crestetul capului.
Unele specii (delfinul si casalotul) au dinti dezvoltati (Odontoceti), de tip monofiodont, cu aspect homodont, si sunt inapti pentru a mesteca hrana. La alte specii dintii lipsesc complet, dar au formatiuni cornoase crescute pe cerul gurii, omoloage crestelor palatine de la celelalte mamifere. Acestea au forma unor baghete, numite fanoane, sunt lungi si numeroase, atⲮ⮤ peste mandibula. έpreuna cu limba, fanoanele formeaza un dispozitiv de filtrare, deoarece cetaceele nu mesteca hrana; schimb au stomac foarte complicat, artit numeroase compartimente, cu pereti glandulari.
Cetaceele au plam⮩ mari (respiratie exclusiv pulmonara), iar unele specii au camere aeriene, ce comunica cu cavitatea nazala. Laringele are coarde vocale. Inima este tetracamerala; persista numai cⲪa aortica st⮧a. Hematiile sunt lipsite de nucleu. Creierul atinge maximum de complexitate - se dezvolta mult neopaliumul. Masculii au organe de acuplare, fecundatia este interna, fecundatia este interna; sunt animale vivipare, care hranesc puii cu lapte secretat de glandele mamare.
Cetaceele nasc un singur pui o data pe an sau chiar la 2-3 ani (balena). Puii sunt foarte mari, din primele zile de la nastere fiind stare sa ate. Posibilitatea de a naste pui mari se datoreste lipsei bazinului, prin disparitia membrelor posterioare.
Cetaceele au plam⮩ mari (respiratie exclusiv pulmonara), iar unele specii au camere aeriene, ce comunica cu cavitatea nazala. Laringele are coarde vocale. Inima este tetracamerala; persista numai cⲪa aortica st⮧a. Hematiile sunt lipsite de nucleu. Creierul atinge maximum de complexitate - se dezvolta mult neopaliumul. Masculii au organe de acuplare, fecundatia este interna, fecundatia este interna; sunt animale vivipare, care hranesc puii cu lapte secretat de glandele mamare.
Cetaceele nasc un singur pui o data pe an sau chiar la 2-3 ani (balena). Puii sunt foarte mari, din primele zile de la nastere fiind stare sa ate. Posibilitatea de a naste pui mari se datoreste lipsei bazinului, prin disparitia membrelor posterioare.
Ordinul Cetacea se arte doua subordine:
Subordinul Odontocetise caracterizeaza prin prezenta dintilor bine dezvoltati si prin lipsa fanoanelor. Dintii sunt homodonti, de forma conica, la delfin ajung⮤ p⮡ la 260. Aparatul respirator comunica cu exteriorul printr-un singur orificiu nazal. Acest subordin este reprezentat prin sase familii.
Subordinul Mysticeticuprinde balenele, cele mai mari animale actuale, a caror gura, lipsita de dinti, este prevazuta cu numeroase fanoane, organe de de filtrare timpul hranirii. Au doua orificii nazale. Misticetele sunt grupate doua familii
Subordinul Odontocetise caracterizeaza prin prezenta dintilor bine dezvoltati si prin lipsa fanoanelor. Dintii sunt homodonti, de forma conica, la delfin ajung⮤ p⮡ la 260. Aparatul respirator comunica cu exteriorul printr-un singur orificiu nazal. Acest subordin este reprezentat prin sase familii.
Subordinul Mysticeticuprinde balenele, cele mai mari animale actuale, a caror gura, lipsita de dinti, este prevazuta cu numeroase fanoane, organe de de filtrare timpul hranirii. Au doua orificii nazale. Misticetele sunt grupate doua familii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu